Practicarea sportului – de performanţă sau doar pentru menţinerea condiţiei fizice – necesită şi o anumită conduită alimentară.Specialiştii în alimentaţie sportivă din cadrul Institutului de Biologie şi Medicină Sportivă din Franţa au alcătuit un mic ghid nutriţional pentru cei care îşi pun musculatura la lucru. Nutriţia este o zonă care în mod evident poate face o diferenţă - alimentele pe care sportivul le alege pot contribui la succes sau la eşec. Totuşi, aşa cum o dietă bine aleasă nu poate să transforme brusc un om obişnuit într-un campion, o dietă inadecvată poate să constituie un obstacol în calea unui sportiv talentat care doreşte să ajungă în top. Deficienţele nutriţionale pot fi dificil de descoperit în fazele incipiente. Din acest motiv, cei care fac exerciţii sunt adesea tentaţi să îşi autoadministreze anumiţi nutrienţi în formă concentrată, în ideea de a se proteja împotriva dezvoltării acestor deficienţe. Tocmai de aceea, sfaturile specialiştilor demontează mituri legate de ce anume trebuie să conţină meniul unui sportiv.Reguli:1. Un sportiv trebuie să-şi dubleze porţia de carne – fals. Este într-adevăr util consumul regulat de carne (sursă de proteine şi fier), dar consumul prea mare nu creşte masa musculară şi nu ameliorează performanţele.2. Trebuie crescut aportul de zahăr – fals. Este nevoie şi de glucide în alimentaţia sportivilor, însă excesul poate duce la variaţii periculoase ale nivelului glicemic din sânge.3. În timpul efortului trebuie scăzut aportul de lichide – fals. Aportul insuficient de lichide scade performanţele şi poate provoca tulburări grave.4. Activitatea fizică sporeşte nevoile de magneziu – adevărat. Magneziul este utilizat pentru contracţia musculară şi pentru metabolizarea glucidelor. Un sportiv trebuie să consume alimente bogate în magneziu (legume verzi, cereale, fructe uscate, ciocolată) şi apă minerală bogată în magneziu.5. După efort sunt recomandate cremele de legume – adevărat. Este o metodă foarte bună de rehidratare şi de refacere a rezervelor minerale.6. Cafeaua creşte performanţa – fals. În doze mici, creşte vigilenţa şi îmbunătăţeşte reflexele, însă în doze mari (care variază de la individ la individ) poate provoca dureri de cap, greaţă, tahicardie. În doze farmacologice, cofeina permite refacerea rezervelor de glicogen, prin mobilizarea acizilor graşi liberi. De aceea este trecută în categoria substanţelor dopante, doza permisă fiind de 12 micrograme la mililitrul de sânge. 7. Pentru creşterea forţei musculare este nevoie de suplimente proteice – fals. Musculatura se dezvoltă mai ales datorită exerciţiului, aşa că alimentaţia echilibrată este suficientă pentru aceasta.8. Fructele uscate sunt cele mai indicate – adevărat. Conţinutul mare de magneziu şi potasiu le recomandă pentru refacerea după un efort muscular.9. Suplimentele de vitamine sunt necesare pentru a face sport – fals. Alimentaţia echilibrată acoperă toate nevoile organismului, chiar şi în condiţiile unor solicitări ceva mai intense. Doar în cazuri particulare (absorbţie intestinală deficitară) este nevoie de creşterea aportului de vitamine cu ajutorul suplimentelor alimentare.10. Când un copil face sport, trebuie limitat aportul de lichide – fals. Trebuie, dimpotrivă, crescut, copilul fiind încurajat să bea cât mai multe lichide. Prin transpiraţie, organismul îşi reglează temperatura şi evită supraîncălzirea în timpul efortului.
